Download Principiile nutritiei umane curs-1 PDF

TitlePrincipiile nutritiei umane curs-1
File Size189.4 KB
Total Pages6
Table of Contents
                            PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE
	Suport de curs pentru studenţii anului II FSIA
	SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM
BIBLIOGRAFIE
	Segal, R. – Principiile nutriţiei, Ed. Academica, 2002
	Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 1999
	Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente pentru nutriţie specială. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 2001
ALIMENTAŢIA
	Una dintre cele mai importante necesităţi fiziologice           în 65 de ani de viaţă omul consumă peste 50 tone de hrană
	Unul dintre cei mai importanţi factori de mediu prin care este promovată creşterea şi dezvoltarea organismelor vii
	Constă în introducerea, din mediul înconjurător, a substanţelor nutritive sub formă de alimente
RAŢIA ALIMENTARĂ
	Reprezintă totalitatea alimentelor consumate în decursul a 24 de ore
	O raţie trebuie să furnizeze organismului nutrienţi care corespund nevoilor sale zilnice, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ
	Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă, sex, activitate profesională, efort fizic extra-profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu.
	Nevoile nutriţionale sunt normate de organisme specializate           FAO/OMS, norme europene, norme specifice unei ţări
NUTRIENŢI sau SUBSTANŢE NUTRITIVE
	PROTEINE (P)
	LIPIDE (L)                nutrienţi calorigeni
	GLUCIDE (G)
	
	VITAMINE (V)
	MINERALE (M)         nutrienţi necalorigeni
	APĂ
COMPONENTELE HRANEI
participă la metabolismul organismului
	NUTRIENŢI – se referă la cele 6 categorii prezentate anterior
	NUTRACEUTICE – componente naturale ale hranei sau substanţe/elemente adăugate prin procesare, care au dovedit unul sau mai multe efecte benefice asupra sănătăţii
	FITONUTRIENŢI SAU FITOCHIMICE – nutraceutice prezente în mod natural în vegetale (de ex. antociane, carotenoide)
	NUTRACEUTICELE SI FITONUTRIENŢII SUNT TOŢI COMPUŞI BIOLOGIC-ACTIVI (majoritatea neesenţiali) IAR UNII NUTRIENŢI SUNT SAU CONŢIN COMPUŞI BIOACTIVI ESENŢIALI PENTRU ORGANISM (de ex. vitaminele sau aminoacizii esenţiali din proteine)
	FACTOR ESENŢIAL – indispensabil funcţionării organismului, nu poate fi sintetizat în organism fiind furnizat exclusiv prin hrană
NUTRACEUTICE
	CAROTENOIDE
	TOCOFEROLI
	FITOSTEROLI
	FLAVONOIDE
	ANTOCIANE
	INDOLI
	ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI
	CLA
	PREBIOTICE ŞI PROBIOTICE
	MINERALE
	etc.
ALIMENTE FUNCŢIONALE
	Alimente naturale sau concepute, care au efect fiziologic pozitiv sau previn, uneori tratează, anumite maladii, în special cele cu substrat alimentar (hipercolesterolemii, BCV, diabet etc.)
	Considerate ca ALIMENTELE VIITORULUI
	Asimilate, uneori, cu noţiunea de NUTRACEUTICE
	Interes şi priză rapidă la producători şi consumatori
	Piaţă deschisă, câştig cert – numai în SUA, in 2002   s-au comercializat produse în valoare de peste 50 miliarde $ (faţă de aprox. 38 miliarde $ în 2001)
	Reglementări speciale
FUNCŢIILE ALIMENTAŢIEI
	1. PLASTICĂ
	- asigurată de aportul de P, L, G şi M
	- pune la dispoziţia organismului substanţele necesare sintezei structurilor proprii
	“CEEA CE MANÂNCI AZI DEVINE MÂINE PARTE DIN TINE” deoarece organismul îşi reînnoieşte continuu structurile
	2. ENERGETICĂ
	- asigurată de P, L şi G (1g P=4,1 kcal; 1g L=9,3 kcal; 1g G=4,1 kcal)
	- furnizează organismului energia necesară (energia din hrană este energie chimică ce poate fi convertită în energie mecanică, termică sau energia legăturilor macroergice – energie chimică de rezervă, stocată –de ex. – în ATP)
	3. BIOLOGICĂ
	- asigurată de componentele biologic active, în special cele  indispensabile (esenţiale) din hrană: aminoacizi esenţiali, acizi graşi esenţiali, vitamine şi minerale
ALIMENTELE
	Un produs oarecare este aliment dacă îndeplineşte simultan    3 condiţii:
		- să posede valoare nutritivă (VN)
		- să prezinte calităţi senzoriale (CS)
		- să fie salubru (inocuitate, I)
		SUNT LATURILE  TRIUNGHIULUI CALITĂŢII
		
		Alimentele se deosebesc prin aptitudinea de a satisface, mai mult sau mai puţin, aceste 3 condiţii
		Alimentele posedă:
		Valoare energetică
		Valoare biologică (conferită de calitatea nutrienţilor, raportul dintre aceştia, aportul de compuşi bio-activi, biodisponibilitate)
		Valoare nutritivă  (include valoarea energetică şi valoarea biologică)
ESENŢA ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE
	Asigurarea unui echilibru perfect, continuu şi dinamic, între nevoile nutriţionale ale individului şi aportul de alimente
	Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă, sex, activitate profesională, efort fizic extra-profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu
	
	Cât, ce, cum şi când mâncăm???
CAUZELE ŞI EFECTELE ALIMENTAŢIEI GREŞITE
	Alimentaţia greşită sau MALNUTRIŢIA induce dezechilibre metabolice grave, ce reprezintă cauza majorităţii bolilor
	Malnutriţie
	
	Dezechilibru alimentar
	
	Dezechilibru metabolic
	
	Boala
	Malnutriţia            prin lipsă              totală
	parţială
	prin exces
CAUZELE MALNUTRIŢIEI
	Prin lipsă totală: – cauze economice (subnutriţie)
	Prin lipsă parţială: – 1. cauze economice
	2. selecţia greşită a alimentelor raţiei   (cazul ţărilor dezvoltate economic)
	Prin exces:  - dezechilibru între aportul energetic alimentar   şi aportul de compuşi bioactivi (“calorii goale”)
	- selecţia greşită a alimentelor
	- consum excesiv de alimente procesate
	- tentaţia pieţei de alimente, RECLAMA AGRESIVĂ
	- necorelarea efortului fizic cu consumul de hrană
	LIPSA EDUCAŢIEI NUTRIŢIONALE ŞI/SAU A VOINŢEI
EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ
	Promovarea unei alimentaţii sănătoase de către toţi factorii responsabili, inclusiv producătorii de alimente
	Educarea consumatorilor, în şcoli, prin mass-media şi etichetare nutriţională
	Conştientizarea faptului că siguranţa alimentară, implicit calitatea hranei, reprezintă direcţie prioritară în UE    programe nutriţionale
CERINŢE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ
	ALIMENTE FUNCŢIONALE – bogate în fibre alimentare, antioxidanţi naturali, acizi graşi polinesaturaţi etc.
	ALIMENTE FORTIFIATE - cu vitamine, minerale, proteine
	AMBALAJE INTELIGENTE – care să pastreze nealterate principiile nutritive, un timp cât mai lung
	ETICHETARE NUTRIŢIONALĂ – informaţii privind aportul energetic, conţinutul în nutrienţi la 100 de g produs şi cât acoperă acesta din necesarul zilnic, prezenţa compuşilor bio-activi, daca produsul este fortifiat, cu ce şi în ce proporţie, revendicări nutriţionale (daca există)
MĂSURI EDUCAŢIONALE
	Aportul adecvat de nutrienţi esenţiali previne:
	În timpul sarcinii:
	- greutatea redusă a nou-născutului
	- rezistenţa scăzută la boli
	- unele forme de retardare fizică şi mentală
	În copilărie:
	- întârzierile de creştere
	- rezistenţa scăzută la boli
	La vârsta adultă:
	- rezistenţa scăzută la infecţii
	- riscul faţă unele forme de cancer, obezitate, BCV, diabet
MĂSURI EDUCAŢIONALE
	MODERAREA APORTULUI CALORIC previne: obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, BCV
	MODERAREA APORTULUI DE GRĂSIMI, ÎN GENERAL, ŞI LIMITAREA CONSUMULUI DE GRĂSIMI SATURATE previn: ateroscleroza şi susceptibilitatea faţă de unele forme de cancer
	APORTUL ADECVAT DE FIBRE ALIMENTARE previne unele afecţiuni digestive, BCV şi diabetul
	APORTUL REDUS DE ZAHĂR reduce riscul de diabet şi carii
	APORTUL REDUS DE SARE reduce riscul de hipertensiune, implicit BCV, şi boli renale
	MODERAREA CONSUMULUI DE ALCOOL limitează malnutriţia, riscul de ciroză şi anumite afecţiuni transmise descendenţilor
                        

Similer Documents